campanie Anti-Plicti

Pune bannerul de jos la tine pe blog. Implica-te, hai sa facem o tara mai vesela! In schimb, vei primi, cadou, un link de pe Anti-Plicti spre blogul tau. Mai multe detalii, AICI.

CAMPANIE PRELUATA DE PE http://anti-plicti.blogspot.com/

Barajul Vaja

Barajul Vaja (din anrocamente, cu inaltimea proiectata de 93 m) este parte integranta a amenajarii Cerna-Motru-Tismana-Bistrita avand un scop preponderent energetic, la acest baraj se ajunge pe DN 67 D. In centrul comunei Pestisani ne abatem pe drumul din partea dreapta catre Gureni, tot drumul catre lacul Vaja este insotit de raul Bistrita.

Manastirea Lainici

Dupa un drum cu un peisaj deosebit la 32 de km de Targu-Jiu pe defileul Jiului se inalta mareata Manastirea Lainici . Constructia manastirii a inceput in 1812 de boierii din regiune, adaposteste frumoase fresce interioare datand din 1860 si un iconostas compus din icoane realizate in stil bizantin. Manstirea Lainici a intampinat multe greutati de-a lungul istoriei. Pandurul Tudor Vladimirescu, care a vrut să ridice ţara împotriva turcilor, s-a ascuns o vreme la mănăstirea Lainici. Îmbrăcat în straie călugăreşti, acesta s-a ascuns până în ultimul moment. În 1817 turcii au devastat aşezământul, şi negăsindu-l pe Tudor, l-au decapitat pe călugărul Maxim, risipind obştea.Urmările Primului Război Mondial s-au făcut şi ele simţite. Defileul Jiului a fost locul unor bătălii crunte între armata română şi cea germană, care încerca să intre în Ţara Românească.
În 1926, cuviosul Visarion Toia a fost trimis, împreună cu 6 călugări, să refacă mănăstirea. Lăcaşul a fost restaurat integral, recăpătându-şi importanţa duhovnicească. Alături de vechea biserică a mănăstirii in 1990 a inceput constructia noii biserici. In biserica cea nou construită se află încă din vara anului trecut icoana Maicii Domnului "Grabnic Ascultătoare", unicat în ţara noastră, adusă tocmai de la Muntele Athos.Icoana este neobişnuită prin dimensiunile sale, fiind pictată pe lemn de santal şi acoperită cu o mantie grea de argint aurit. In faţa altarului, o casetă aurită revarsă puterea multor sfinţi ai Răsăritului, cu prezenţă unică în România, printre care Sfinţii Ignatie Briancianinov, Serafim de Sarov ori Dimitrie al Rostovului.
Manastirea Lainici primeste zilnic vizitatori din toata tara si nu numai, care vin sa inalte spre cer rugaciuni pentru familie si cunoscuti. "Prin rugaciunile existente in Biserica Ortodoxa omul poate sa zboare spre cer, importanta este constientizarea acestor comori", spunea staretul Sfintei Manastiri Lainici.

Sursa: Carte de rugaciuni cu povete si invataturi, tiparita cu binecuvantare Inalt Prea Sfintitului Nestor Vornicescu, Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolitului Olteniei.

imagini din Gorj

CONSTANTIN BRANCUSI

Geniul romanesc

Acum, ne intoarcem cu gandul spre inceputul secolului XX si recunoastem cu satisfactie ca un roman, Constantin Brancusi ( 1876- 1957 ), ajuns in inima Parisului, dovedea intregii lumi ca patria sa musteste de geniu si-i poate oferi apogeul artei sale, pilduitoare pentru generatiile care vor urma. Brancusi a descoperit Cumintenia pamantului intr-o pe cat de antica, pe atat de moderna forma sculpturala, imbratisand filosofia naturalitatii, si- a jertfit pentru arta puterea tamaduitoare a sufletului carpatin intr-o Rugaciune iertatoare si pioasa, ne-a unit pentru totdeauna viata si moartaea intr-un Sarut vesnic, ne-a dat aripi de Maiastra si ne insoteste astazi si va fi mereu cu noi si cu cei ce vor urma in Coloana infinita a timpului si a optimismului fara margini, dandu-ne inepuizabila ‘ bucurie curata’.

In numeroasele lucrari privind viata sculptorului Brancusi, fiu al Gorjului, nasterea sa este consemnata pentru una din datele : 19, 20 sau 21 februarie 1876. Dupa al sau «Act de nastere », ( publicat in Ramuri, nr.1, august 1964 ), fara a fi interpretat cu atentie s-a sustinut deseori ca data a nasterii marelui sculptor: luna februarie, ziua douazeci si unu, ora noua dimineata . Dupa numeroase verificari s- a stabilit ca data a nasterii 19 februarie 1876.

Dupa cum se cunoaste, marelui sculptor i se propusese in 1934 sa ridice in orasul de pe Jiu o opera grandioasa, inchinata eroilor ce s-au jertfit pentru apararea patriei in primul razboi mondial. Brancusi a venit in Romania la sfarsitul lunii iulie 1937, dupa o lunga meditatie a operelor pentru tara sa, perioada in care initiatorii ridicarii lor au avut ragazul de a pregati si asigura marile cheltuieli cu sprijinul atelierelor de artizanat ale Ligii Femeilor Gorjene si cu aportul reunit al unor ministere antrenate in acest scop de insusi prim- ministrul tariii, gorjeanul Gheorghe Tatarescu.

Proiectul a debutat cu “ Calea Eroilor ” , cale care va porni din preajma Jiului trecand prin gradina publica spre locul unde se va ridica coloana recunostintei, leganadu-se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat Eroii gorjeni cu ideea recunostintei fara de sfarsit simbolizata prin coloana. Fara intarziere, la 12 noiembrie 1937, Consiliul comunal Targu- Jiu aproba ca strada nou creata si care incepe de la intersectia str. Tudor Vladimirescu cu str. Unirea, trecand pe la monumentul Recunostintei si apoi inconjurand biserica Sf. Apostoli si urmand traseul str. Gr. Saftoiu, prelungindu- se pe o portiune nou creata din str. Victoria pana in B-dul C. A. Rosetti si aleea din gradina publica, pana la digul Jiului sa poarte denumirea Calea Eroilor.

ALEEA SCAUNELOR

Prelungirea Caii Eroilor din B-dul C. A. Rosetti pana pe digul Jiului a fost conceputa de sculptor ca o alee in gradina publica pe care avea sa amplaseze mai intai “ Portalul de piatra ”, apoi “ Masa rotunda ” si “ Scaunele ”. Planul propriu-zis de amenajare a aleei a fost executat de arhitectul Rebhuhn, la 2 noiembrie 1937, dupa indicatiile lui Brancusi desigur, prevazandu- se 10 nise pentru banci, si multe, multe flori.

MASA ROTUNDA

La inceputul Caii Eroilor si al aleei nou amenajate in gradina publica, pe malul Jiului, Brancusi a amplasat in toamna anului 1937, o masa rotunda din piatra cu dimensiunile : tablia- 2,15 m diametru X 0, 43 m grosime si piciorul 2 m diametru X 0,45 m grosime.

SCAUNELE SI BANCILE DE PIATRA

Dupa cum se preciza intr- un document oficial in conformitate cu planul de amenajare a gradinei publice a orasului Tg-Jiu pe marginile aleei principale deschisa in toamna anului 1937, pe traseul careia este construit portalul de piatra s-au rezervat 10 nise in care urmeaza a se aseza scaune sau banci. De asemenea in jurul mesei rotunde construita din piatra pe digul Jiului, in capul aleei de sus, este necesar a se aseza o serie de scaune sau banci. Scopul era ca acestea sa formeze un ansamblu armonios cu portalul si masa de piatra construita pe aceasta alee principala. Masa rotunda va fi inconjurata de 12 scaune-taburele cu fata rotunda.

POARTA SARUTULUI

Sculptorul gorjean ii placea sa-i spuna « La porte du baiser » sau « Le monument du baiser » , Poarta sarutului a fost ridicata in toamna anului 1937, dar a fost ornamentata in vara anului 1938.

COLOANA INFINITULUI

Coloana infinitului a solicitat eforturi deosebite din partea constructorilor. Coloana a fost construita din fonta ( romboidele ) si otel ( tronsoanele interioare ) la atelierele Uzinei din Petrosani.

Uneori si mai ales in acest caz cuvintele sunt prea mici pentru aceasta truda artistica, ne ramane doar sa pretuim si sa pastram cu recunostinta ceea ce ne-a lasat marele sculptor Constantin Brancusi .

Sursa : « Insemnari despre Brancusi », Ion Mocioi, Editura Drim Edit & Spicon

Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtisoara

Înfiinţat în anul 1975, Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara cuprinde un număr de 30 de obiective care surprind modul de viaţă al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit în jurul ansamblului format din Cula Cornoiu şi celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stăpânit.

Casele din Muzeu au fost strămutate din diferite zone ale Gorjului.
Începuturile…Potrivit arhitectului Andrei Pănoiu, iniţial a existat ideea amenajării unui muzeu în aer liber şi amplasării acestuia la Poiana Narciselor de la Preajba. Ulterior, în urma analizei profunde a situaţiei şi în contextul motivant al existenţei ansamblului de la Curtişoara format din culă, conac şi biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul s-a hotărât realizarea acestui important demers pentru cultura gorjenească şi nu numai atât, în spaţiul în care se află şi în prezent. Astfel, datorită, în principal, eforturilor depuse de doamna Elena Udrişte, directorul de atunci al Muzeului Ştefulescu, s-a inaugurat în august 1975 Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara. Extins pe o suprafaţă de peste 10 ha, beneficiind de cea mai fericită amplasare, muzeul s-a îmbogăţit permanent, cuprinzând peste 30 de obiective.În afara monumentelor existente deja, pe care le-am menţionat anterior, toate celelalte sunt construcţii care, printr-o muncă asiduă, au fost identificate pe teren, studiate, dezasamblate, transportate şi refăcute, pentru a prinde viaţă în incinta muzeului, printr-o dispunere armonioasă executată în baza unui plan general, laborios, de amenajare peisagistică.

Arhetipurile unei filosofii de viaţăAnaliza monumentelor arhitecturale de la Curtişoara surprinde modul de viaţă în funcţie de condiţiile sociale, economice şi chiar politice existente la un moment dat. Acestea sunt evidenţiate de natura materialului de construcţie, de tehnicile utilizate, de dimensiunea monumentelor şi specificul sau destinaţia acestora ( de locuire permanentă ori sezonieră, instalaţii tehnice sau legate de ocupaţii).
Măiestrie Nu poate scăpa atenţiei noastre priceperea meşterului popular care a ştiut să îmbine într-o formă desăvârşită utilul cu plăcutul, prin decenţa proporţiilor, prin varietatea ornamenticii de bun gust, uneori de inspiraţie mitico-religioasă (soarele, şarpele, păunul ş. a.) prin modalitatea de utilizare a materialului de construcţie, în speţă lemnul, care induce de la sine respectul faţă de natură. Toate acestea sunt numai câteva dintre elementele definitorii ale unei filosofii de viaţă obţinută în urma unei experienţe acumulate din cele mai vechi timpuri şi care în prezent, din păcate, pare desuetă.

Cheile Sohodolului

Cheile Sohodolului

Gasesti aceste chei la aproximativ 15 km de Tirgu–Jiu. De pe ruta principala a drumul national DN 67, vei observa o ramificatie care te duce pana sus. Drumul este bine amenajat si poate fi parcurs cu masina, cu bicicleta sau cu piciorul. Asigura-te, insa, ca ai plamani buni pentru ca vei urca abrut pana sa ajungi in "canionul" Gorjului.
O alta modalitate de a ajunge aici este drumul european E79 dintre Tirgu–Jiu si Deva, dupa care este nevoie sa gasesti drumul 67D, iar mai apoi, vei urma un drumul forestier. Cheile Sohodolului, lânga satul Runcu, în drumul spre manastirea Tismana si satul Hobita, se detaseaza net ca fiind cele mai frumoase chei calcaroase din aceasta parte a tarii. Narile, Fusteica, Inelul, Pestera Popii, Pestera Gârla Vacii, sunt numai o parte din multitudinea formatiunilor carstice ce pot fi admirate si care, alaturi de verticalitatea abrupturilor si de vegetatia minunata datorata climatului mediteranean, dau o frumusete neasemuita acestor locuri.

SURSAhttp://eco-oltenia.ro/ro/texte/atractii/ariiprotejate/,http://stiri.acasa.ro/articole/turism/Cheile-Sohodolului